nebunie

-esti bine?

-da. sunt bine.

-atunci de ce plangi?

-mi-e dor.

-de ce?

-de zilele in care povesteam ore intregi pana cand unul din noi adormea. de obicei eu.

-dar si acum povestim de cateva ore...

-mda... dar mi-e dor sa povestim fata in fata.

-dar cum? eu te vad.

-eu nu.

-de ce?

-pentru ca nu pot vedea ceva ce nu exista.

-eu nu exist?

-nu.

-si atunci tu cu cine vorbesti?

-cu nimeni.

-esti nebuna.

-stiu. dar daca nu as fi tu nu ai avea cu cine sa vorbesti.

-de ce vorbesti cu mine?

-pentru ca sunt nebuna.