duminică, 1 august 2010

delirezi, draga mea

-proasto! ai stricat tot!

-poftim? dar nu am făcut nimic!

-ba da. aproape că uitasem, dar apoi ai venit tu cu toate poveştile tale şi ai răscolit tot. parcă nu era destul cât m-am frământat la început. a trebuit să vi tu să pui paie pe foc. să răsuceşti cuţitul în rană şi să pui sare pe ea. merci mult! nu ştiam de ce dorm atât de bine noaptea...

-dar am crezut că te interesează...

-să mă intereseze?!crezi că mă interesează cineva care nu ştie să se comporte cu o fată? chiar credeai că mă interesează ce face? era mort şi îngropat până să vi tu.

-şi acum nu mai e?

-nu. şi toate astea "datorita” ţie. bravo! ai reuşit ce ţi-ai propus!

-şi ce mi-am propus?

-fi serioasă! crezi că nu mi-am dat seama de toate jocurile tale perverse?

-jocuri perverse?! delirezi draga mea!

-termină! toţi ne-am dat seama ce faci! poţi să îţi dai masca jos. s-a terminat.

-ba nu. nu s-a terminat. niciodată nu se va termina. nu îmi pot da jos masca.

-de ce nu?

-s-a lipit.

-vezi ce se întâmplă dacă joci prea mult un rol care nu îţi aparţine? care nu ţi se potriveşte? te modelezi tu după el.

-dacă nu îl poţi duce pe Mohamed la munte duci muntele la Mohamed.

-mda. cam aşa ceva.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu